blog de: Gabriela Savitsky

← Povestea Filomelei Pizdrintz şi a lui August Palton (IV) Povestea Filomelei Pizdrintz si a lui August Palton (V) →

Intru Slava ta, Iisuse!

aprilie 25, 2008 · 38 Comentarii

Întrerup, deocamdată, şirul poveştii, dar voi reveni după aceste zile care ar trebui să fie zile de meditaţie întru curăţia sufletului şi trupului…

Dar cum noi suntem spirite balcanice - poate cei mai dionisiaci dintre balcanici, dacă pot să spun aşa - noi sărbătorim moartea şi Învierea Domnului nostru cu gândul la cele lumeşti, la îndestulare şi cu o voie bună cel puţin nefirească…

Nu ştiu dacă e bine sau dacă e rău. Poate jubilaţia în faţa morţii - văzută în întreg folclorul nostru arhaic drept Trecere sau chiar Nunta cu veşnicia - vine dintr-o mai profundă cunoaştere a tainelor vieţii…

Iisus Hristos s-a suit cu bună ştiinţă pe cruce pentru a cunoaşte în esenţă “starea de om”. Dumnezeu însuşi s-a cuibărit în pântecul Femeii ca s-o cunoască în starea ei purificată, aceea de mamă. Ne-a lăsat învăţături şi pilde. Ne amintim de ele doar când suntem căzuţi sub destin. Ne-a spus să ne iubim aproapele ca pe noi înşine, dar, oare, pe noi ne iubim? Ne-a spus să întoarcem celălalt obraz, dar, oare, nu sărim noi primii la bătaie? Ne-a spus să lăsăm copiii să meargă la El, dar oaere nu-i îndepărtăm noi sistematic de biserică, prin toate faptele noastre şi prin dezinteresul pentru suflet? Oare nu suntem obsedaţi de A AVEA şi ne gândim atât de rar la A FI, doar când suntem în primejdie?

Dacă toate în lumea acesta, toate cele supuse ordinii umane se surpă, se coşcovesc şi se răsfiră, dacă preţuim atât de puţin divinitatea, încât ea nici nu mai reprezintă un reper, iată, vine, în fiecare an, odată cu prima lună plină din primăvară, prilejul de a Învia. De a găsi în noi acea forţă tainică peste care tot îngrămădim obiecte şi fapte urâte, de a izbândi. De a reuşi să fim Lumină din Lumină.

Pentru că, orice am crede, asta suntem. Frânturi de dumnezeire.

Vă spun acum, Hristos a Înviat! şi vă doresc să vă bucuraţi de bucate, de prieteni, de poveşti, de toţi ai casei şi de cei veniţi, să fiţi buni şi să vă luaţi Lumină!

P.S. După sărbătoare mă întorc la Filomela. (Am “scris” în cap zilele acestea, vă asigur că nu vă veţi plictisi).

Vă mulţumesc tuturor, din suflet, pentru urări şi pentru faptul că îmi acordaţi încrederea voastră.

Categorii: politica
Tagged: ,

38 raspunsuri so far ↓

Scrieti un comentariu